Oraşul Cantemir - are o vârstă foarte tânără – pentru prima dată este atestat ca unitate administrativă la 6 aprilie, când acestei localităţi populată cu preponderenţă de muncitorii fabricii de conserve „Prut”, pusă în funcţiune în noiembrie 1967, i-a fost dat numele distinsului scriitor, savant, domnitor al Moldovei Dmitrie Cantemir, cu ocazia aniversării 300 de la naştere. Această dată de 6 aprilie printr-o hotărârea întrunirii cetăţenilor din 31 martie 2000 a devenit Ziua oraşului. Specialiştii au determinat că pe aceste locuri a existat un sat încă după cucerirea Daciei  de către Imperiul Roman. Dar apoi au năvălit hunii şi seliştea a fost prădată şi arsă. Se presupune că satul a existat între anii106-376 e.n. Pe vatra părăsită se găsesc vase de lut şi alte obiecte tipice pentru epoca romană (sec II-IV).

Oraşul Cantemir are o suprafaţă de 0,27 km2 şi o populatie de 5136 de locuitori. Oraşul se află în sud-vestul Republicii Moldova, la granița cu România, la 103 km de Chişinău, capitala Republicii Moldova.

Orașul Cantemir se învecinează cu satele Leca, Iepureni, Cania și Stoianovca .

Clima în orașul Cantemir este temperat-continentală, cu o medie anuală de +9 °C. Temperatura minimă absolută anuală a fost de -26 °C, iar cea maximă anuală a fost de +36 °C.

În oraşul Cantemir activează: circa 50 agenţi economici în domeniile comerţ, servicii şi agroalimentar.

4 filiale de bănci comerciale:

  • BC ”Moldova Agroindbank” SA,
  • BC ”Fincombank” SA,
  • BC ”Moldindconbank” SA
  • BC ”Victoria Bank” SA şi o filială a unei companii de asigurare.

2 instituţii preşcolare, 2 instituții gimnaziale, un liceu și o școală sportivă:

  • Grădinița nr. 1;
  • Grădinița nr. 2;
  • IP Gimnaziul ”Mihai Eminescu”
  • IP Liceul Teoretic ”Dimitrie Cantemir”
  • Școala sportivă Cantemir

Pentru asigurarea gestionării problemelor de servicii ale urbei, în oraşul Cantemir activează :

  • ÎM „Apă-Canal Cantemir”, care gestionează sistemul de alimentare centralizată cu apă şi cel de canalizare;

Primele blocuri au apărut aici în 1963, când a început construcţia fabricii de conserve, şi de această întreprindere este legată totalmente istoria localităţii, care a crescut odată cu ea. Începând de la 500 mii de borcane convenţionale de conserve în primul an, de acum prin 1985-1989 fabrica furniza anual câte 80-82 mln. borcane convenţionalede conserve, producţia cantemireană fiind expediată în toate regiunile fostei URSS, Bulgaria, Ungaria, Germania, Polonia, Austria şi alte ţări. În prezent oraşul Cantemir este un centru economic şi cultural semnificativ din sudul republicii.

4.1.1 Caracteristicile fizico-geografice

Oraşul Cantemir este centrul de reşedinţă a administraţiei raionului Cantemir. Oraşul Cantemir este o localitate în raionul Cantemir situată la latitudinea 46.2780, longitudinea 28.2008. Este situat în partea sud-vestică a Republicii Moldova, la o distanţă de 25 km de la oraşul Leova şi 45 km de la oraşul Cahul cu care circulaţia se execută pe traseul R-34 de însemnătate naţională. Distanţa   pînă în oraşul Chişinău este de 120 km. 


Circulaţia între oraşele Cantemir, Cahul, Chişinău de asemenea se execută pe acest traseu naţional R-34. către Comrat circulaţia se face pe traseul R-37, iar spre Cimişlia pe traseul R-47.

Localităţile vecine sunt: în partea de sud-vest  – s.Stoianovca; în partea de sud – comuna Cania, iar în partea de nord – satul Leca din comuna Antoneşti. Localitatea de peste Prut este comuna Fălciu, judeţul Vaslui, România.

Prin oraşul Cantemir trece reţeaua de cale ferată ce face legătură între oraşele Basarabeasca şi Cahul, de asemenea face legătura  între Republica Moldova şi România. Punctul de control vamal este staţia Prut.

Teritoriul oraşului Cantemir are o suprafaţă de circa 268,19 ha. Populaţia oraşului Cantemir  (conform    informaţiei   prezentate de  autorităţile locale ) este de 5304 locuitori clasificîndu-se pe locul 8 din cele 8 oraşe din Zona de Sud şi constituind 0,15% din totalul populaţiei pe ţară. Din punct de vedere etnic, oraşul Cantemir este format preponderent din români/moldoveni în proporţie de aproximativ 79,7% (4229 persoane), bulgari – 4,7% (247 persoane), ucraineni – 3,1% (163 persoane), găgăuzi – 3% (159 persoane), ruşi – 2,2% (117 persoane), romi – 0,6% (32 persoane). 6,3% - alte etnii. Din totalil populaţiei oraşului bărbaţii constituie aproximativ 49,16% (2607 persoane), iar femeile 5,06% (2697 persoane). Densitatea populaţiei constituie 1968 de persoane /km2.

4.1.2 Relieful

Oraşul Cantemir e aşezat pe un podiş din sudul Republicii Moldova în preajma rîului Prut.  Este situat la o altitudine de 61 metri faţă de nivelul mării. Localitatea este amplasată pe un platou cu panta de 0-2 grade înclinaţie. Pe alocuri relieful este uşor mlăştinos, nivelul maxim al apelor fiind la 1-2%.

Oraşul nu are terenuri de agrement, grădini publice, păduri, livezi sau alte zone de recreere.

În imediata apropiere a oraşului există o serie de resurse naturale:

· Rîuleţul Tigheci.

· Rezervaţia naturală, care se află pe teritoriul şi în gestiunea comunei Antoneşti.

· Rîul de frontieră Prut.

4.1.3 Repere istorice

Oraşul Cantemir a fost înfiinţat în anul 1973 la 6 aprilie printr-o decizie a autorităţilor RSSM şi i-a fost dat numele distinsului scriitor, savant, domnitor al Moldovei Dimitrie Cantemir  cu ocazia aniversării 300 de la naștere. Această dată de 6 aprilie printr-o hotărârea întrunirii cetățenilor din 31 martie 2000 a devenit Ziua orașului.

Oraşul Cantemir are emblemă. Pe emblema orașului Cantemir este reprezentată o lebădă.

Conform investigaţiilor arheologice pe aceste locuri a existat un sat încă după cucerirea  Daciei de către Imperiul Roman. Dar apoi au năvălit hunii și seliștea a fost prădată și arsă. Se presupune că satul a existat între anii 106-376 e.n. Pe vatra părăsită se găsesc vase de lut și alte obiecte tipice pentru epoca romană (sec.II-IV).

Primele blocuri au apărut aici în 1963, când a început construcția fabricii de conserve, și de această întreprindere este legată totalmente istoria localității, care a crescut odată cu ea. Începând de la 500 mii de borcane convenționale de conserve în primul an, de acum prin 1985-1989 fabrica furniza anual câte 80-82 mln. borcane convenționalede conserve, producția cantemireană fiind expediată în toate regiunile fostei URSS, Bulgaria, Ungaria, Germania, Polonia, Austria  și alte țări. Orașul este un centru economic și cultural minor din sudul republicii.

4.2.1 Fondul forestier, flora şi fauna

Fondul funciar a oraşului Cantemir constituie 268,19 ha, inclusiv:

Suprafaţa fondului locativ împreună cu cel social este de 162,53 ha, inclusiv  proprietate a statului – 29,34 ha.

Fondul silvic se întinde pe o suprafaţă totală de 48 ha, care include 7 ha ale scuarului central al oraşului, 4 ha de păşuni, fîşii forestiere, parcele cu flori şi vegetaţie, precum și zona de odihnă din preajma rîului Prut.

Zona industrială ocupă 36 ha. Rezerva de terenuri ale administraţiei oraşului este de 5,66 ha.

Oraşul are şi o carieră de lut, care este inactivă.

Flora. În spaţiile verzi ale oraşului se întîlnesc diverse specii de arbori: salcîm (Robinia pseudacacia), salcie (genul Salix), stejar (Quercus robur), brad (Abies Alba), nuc (Juglans regia), tei (genul Tilia), molid (Picea abies), castan (Aesculus Hippocastanum ), arţar (Acer campestre, platanoides), plop (Populus tremulus) şi chiar specii mai rare, cum sunt stejarul roşu (Querscus rubra) şi safora. Spaţiile verzi sunt bogate în arbuşti şi vegetaţie perenă. Oraşul nu are arii protejate, păduri sau fâşii forestiere.

Fauna. Este alcătuită din animalele şi păsările domestice şi cele sălbatice. Dintre cele sălbatice în aria oraşului sunt: mamifere, arici, rozătoare, inclusiv veveriţe, broaşte, tîrîtoare, mai multe specii de insecte, vrăbii (Passer domesticus), grauri (Sturnus vulgaris), ciori (Corvus frugilegus),  rîndunele (Hirundo rustica), ciocănitoare şi chiar lebede (genul Cygnus).

4.2.2 Apele de suprafaţă şi apele subterane

Apele de suprafaţă

Suprafaţa totală a fondului apelor în localitate constituie 16 ha. Pe teritoriu Unităţii Administrativ Teritoriale este un lac cu o suprafaţă de 3,2 ha, care se află în zona de odihnă şi care în prezent este  luat în gestiune de sectorul privat. În oraş mai sunt 3 fîntîni arteziene şi 7 fîntîni de mină.

Oraşul Cantemir se află la o distanţă de 800 de metri de rîul Prut. Semnehtul  rîului  Prut care se mărgineşte cu oraşul are o lăţime de 25 m şi o adîncime de 8,1 m. Starea rîului Prut pe acest segment este considerată deplorabilă.

În apropierea oraşului curge şi rîuleţul Tigheci.

Problemele cu care se confruntă autorităţile publice locale pentru întreţinerea şi utilizarea apelor de suprafaţă în calitate de capital natural sunt

  • Lipsa resurselor financiare pentru menţinerea în stare favorabilă a acestuia;
  • Lipsa de informaţie cu privire la fonduri de finansare în acest domeniu;
  • Conştientizare scăzută a populaţiei referitor la utilizarea raţională a apelor de suprafaţă.
  • Scăderea rezervelor de apă disponibile datorită schimbărilor climaterice.

O provocare strategică pentru localitate este: folosirea neraţională a apelor de suprafaţă de către populaţie şi agenţii economici.

Pentru  îmbunătăţirea întreţinerii bazinelor acvatice,  precum şi a utilizării acestora în calitate de capital natural în viitorii 5-7 ani o soluţie ar fi accesarea Fondului Ecologic Naţional, dar şi elaborarea şi înaintarea proiectelor regionale, transfrontaliere.

Apele subterane.

Apele subterane se află la o adîncime de 180 m. În ultima perioadă nu se atestă tendinţe de schimbare a adîncimii.

Apele subterane sunt folosite   în agricultură pentru irigare şi pentr adăparea animalelor.

Sursele de apă potabilă.

Oraşul  îşi îndestulează necesităţile în apă din rîul Prut. Capacitatea anuală a surselor de apă folosite pentru îndestularea necesităţilor oraşului este de 200 mii m3.

Datele observaţiilor demonstreză că nivelul de poluare al rîului Prut nu a suferit schimbări esenţiale în anii precedenţi. Indicele de poluare a apei (IPA), care integrează conţinutul a 6 poluanţi de bază – amoniu, nitriţi, nitraţi, CBO5, produse petroliere şi fenoli, în raport cu concentraţiile lor admisibile, arată o tendinţă generală pozitivă a calităţii apei pe parcursul ultimilor 5 ani, în majoritatea secţiunilor de monitorizare.

Gradul de acoperire a necesităţilor oraşului cu apă potabilă este de 100%. În acelaşi timp autorităţile locale au menţionat că sursele de alimentare cu apă a oraşului se află într-o stare deplorabilă.

Volumul de apă consumat în scopuri menagere în ultimii 5 ani a crescut cu 167%.  Analiza datelor prezentate de autorităţile locale demonstrează şi o creştere a volumului de apă utilizat în scopuri industriale.

Problemele cu care se confruntă oraşul la moment sunt:

  • Scăderea rezervelor de apă disponibile datorită schimbărilor climaterice.
  • Creşterea necesităţilor în apă a localităţii şi apropierea volumului de apă necesar anual faţă de capacităţile maxime ale surselor de apă disponibile.
  • Nivel sporit de poluare a apei potabile  

Printre problemele menţionate mai sus Nivelul sporit de poluare a apei potabilă reprezintă   o provocare strategică pentru oraş.

Pentru  îmbunătăţirea stării surselor de alimentare cu apă a oraşului şi de   asigurare a capacităţii necesare a acestora în viitorii 5-7 ani o oportunitate ar fi elaborarea şi implementarea  proiectelor de curățare a albiei rîului  Prut. O oportunitate de îmbunătţire a stării surselor de alimentare cu apă a satului şi de asigurare a capacităţii necesare   sunt sunt şi  programa naţională de   asigurare cu apă şi sanitaţie, investiţii ale partenerilor de dezvoltare.

4.2.3 Clima şi aerul

Clima din regiune este favorabilă pentru dezvoltarea agriculturii, industriei, turismului, producerea resurselor energetice regenerabile.

Oraşul Cantemir şi zonele alăturate sunt caracterizate de o climă continental moderată, verile sunt călduroase, iar iernile cu ninsori slabe, mai abundente în ultimii ani. Pe tot parcursul anului temparatura medie este în jur de +11 grade Celsius, în iulie atinge valoarea de +22 grade, iar temperatura medie a lunii ianuarie este de +3 grade Celsius. Cea mai bruscă variaţie de temperatură se înregistrează primăvara: noaptea cu minus, ziua pînă la +15 grade. Primele îngheţuri apar de regulă la mijlocul lunii octombrie. Temperaturile în perioada de vară variază în intervalul 30 - 38 grade pe scara Celsius, şi pe vreme rece între 2 - 4 grade cu minus.  

Factorii care determină regimul termic sunt radiaţia solară, circulaţia maselor de aer şi relieful.

Predomină circulaţia aerului din partea nordică şi sudică. Viteza medie anuală a vânturilor este mică (3-5m/sec).

Conform obsevaţiilor efectuate de populaţia oraşului, 3 din 5  ani sunt secetoşi, precipitaţiile atmosferice alcătuind în medie circa 500-600 mm/m2. În luna iunie-iulie cade cantitatea maximă de precipitaţii de cca 250mm. Pe timp de iarnă, adîncimea de îngheţ a solului este de cca 0,6-0,7 m, iar grosimea medie a stratului de zăpadă constituie cca 5-8 cm.

Presiunea medie anuală este egală cu 763-764mm coloană de mercur. Presiunea cea mai ridicată se înregistrează iarna, iar cea mai joasă vara.

Observaţiile efectuate în ultimii 10 ani demonstrează că fenomenele naturale care afectează în oraşul Cantemir sunt în mare parte ploile torenţiale cu vînt puternic. Sunt înregistrate de asemenea şi ninsori puternice. Aceste fenomene, în funcţie de necesitatea cu care se manifestă, pot afecta culturile agricole şi infrastructura.

Astfel în rezultatul analizei putem conchide că   problemele strategice pentru oraş (din punct de vedere al ameninţărilor naturale)  sunt  ploile torenţiale cu vînt şi vîntul puternic.

4.2.4 Solurile şi subsolurile

Suprafaţa totală a fondului funciar din Cantemir   este de 268,19 ha.   Oraşul Cantemir se află în Zona Provinciei Produnărene de stepă cu ciornoziomuri tipice humifere şi carbonatice. De aceea aici solurile sunt de de felul următor:

Cernoziomuri obișnuite și levigate cu porțiuni xerofite de pădure, cernoziomuri compacte și solonetizate; silvostepa girnițelor de pe cîmpia Moldovei de Sud. Cernoziomuri levigate și xerofite de pădure cu porțiuni de cernoziomuri podzolite și soluri cenușii-inchise de pădure; silvostepa podișului Tigheci. Cernoziomuri obișnuite și carbonatice de stepă, cu amestec de ierburi și poacee; cîmpia Moldovei de Sud.

Conform datelor statistice ale Ministerului Mediului din, solul în zona oraşului Cantemir nu este poluat cu substanţe chimice în proporţii mari. Mai degrabă solul are o degradare considerabilă provocată de activitatea antropică (economie şi gospodării) şi factorii naturali: apa, vînturile, alunecările etc.

 În rezultatul analizei efectuate constatăm următoarele probleme:

1) Diminuarea suprafeţelor solurilor fertile din cauza utilizării acestora pentru destinatii neagricole;

2) Diminuarea suprafeţelor solurilor fertile din cauza eroziunii acestora;

3) Erodarea solurilor.

4.3 PLANIFICAREA SPAŢIILOR LOCALITĂŢII

4.3.1 Dezvoltarea urbanistica 

Dupa registru de evidentă a gospodariilor în oraşul Cantemir  sunt înregistrate  1769 de locuinţe individuale particulare prezentînd un fond locativ de 172472,41 m2, inclusiv în blocuri cu apartamente 58462,48 m2, în case particulare 114009,93 m2.

Numărul caselor (apartamentelor) proprietate privată este de 1698, numărul total de gospodării (curţi) – 635 şi 289 de garaje.

Conform informaţiei prezentate de autorităţile publice locale în ultimii 5 ani pe teritoriul oraşului s-au construit:  19 case de locuit la sol, 1 clădire pentru oficiu, 14 clădiri cu destinaţie comercială, 2 clădiri pentru prestări servicii, 1 clădire cu destinaţie industrială. În acelaşi timp nu au fost construite clădiri administrative, grădiniţe, şcoli, spitale. Nu au fost efectuate construcţii nici în dezvoltarea infrastructurii şi extinderea spaţiilor verzi.

Administraţia publică locală în prezent nu dispune de teren pentru construcţia caselor de locuit.

În ultimii 5 ani nu au fost alocate investiţii pentru construcţia de obiecte noi. De asemenea nu au fost renovate clădiri, elemente de infrastructură şi unităţi de spaţii verzi.

4.3.2 Descrierea topografică

Zona administrativă este amplasată în  partea de sud-vest a oraşului. Oraşul nu are terenuri de agrement, grădini publice, păduri, livezi sau alte zone de recreere.

Bilantul suprafetelor zonelor functionale din teritoriul intravilan existent. In componenta sa teritoriul se divizeaza in urmatoarele sectoare functionale urbanistice:

• Sectorul 101 cu suprafata - 15.00 ha;

• Sectorul 102 cu suprafata - 64.54 ha;

• Sectorul 103 cu suprafata - 27.98 ha;

• Sectorul 104 cu suprafata -19.41 ha;

• Sectorul 105 cu suprafata - 82.73 ha;

• Complexul de porcine - 15.30 ha;

Fata de potentialul material si uman semnalat si cu obtiunile populatiei putem defini o evolutie posibila a orasului Cantemir. Se propune o dezvoltare bazata pe sporul natural si artificial al populatiei, utilizarea locurilor de munca existente si redistribuirea actiunilor pe grupe de activitate, crearea noilor locuri de munca. Se mizeaza pe o dezvoltare majora a gospodariei rurale datorata procesului de organizare a sociatiilor de producere, cit si organizatiei gospodaresti taranesti cu masini, tractoare si alte unelte si mecanisme de ingrigirea pamintului urmind sa aducarezultate pozitive.

Un mare rol in dezvoltarea economiei orasului poate juca dezvoltarea businesului mic, respectind legile Republicii Moldova.

Reinvierea si modificarea intreprinderilor de producere existente, care nu utilizeaza capacitatile sale in deplin, prin majorarea acestor capacitati, va majora si dobinda primita cit si numarul locurilor de munca a satenilor. Se propune de intemeiat intreprinderi mixte de producere, dispunind de investitii straine.

Asa dar se poate vorbi de o extindere justificata, pentru industria existenta precum si de rezervari de teren in scopul incurajarii initiativei particulare pentru activitati economice nepoluate.

Se sublimeaza deci ca prioritati de interventie urmatoarele:

  • necesitatea aducerii la zi a regimului de cadastru cu evidentierea cresterii fondului de la limita orasului existent pe terenurile privatizate fiind necesar de schimbat destinatia lor;
  • necesitatea rezolvarii problemei ocrotirii sanatatii a populatiei orasuluii prin amplasarea a unor farmacii in partile indepartate de spital, cit si protectia fintinilor prin evacuarea regulata a gunoiului de pe teritoriul localitatii la locul lui de utilizare;
  • necesitatea de a porni din punct de vedere constructiv, cadastral, legislativ si arhitectural a zonei centrale cu amplasarea a citorva subcentre mici, sociale, culturale, publice-comerciale pentru ameliorarea situatiei in oras;
  • crearea zonelor de recreatie si odihna cit si sport pentru populatia de toate virstele;
  • organizarea circulatiei rutiere, inclusiv realizarea drumurilor ce leaga zonele locative reciproc intre ele cu automagistrala Chisinau-Cahul cit si cu zonele de producere;
  • lucrari de indreptare, adincire si amenajare a riuletului Tigheci, ce va aduce la reducerea nivelului apelor freatice din sesul luncii si va reduce cazurile de inundare;
  • protectia mediului ambian.